Pretul platit la casa de marcat = ?

   La un moment dat toti ajungem la casa de marcat de la supermarket-ul/hypermarke-tul de unde facem cumparaturile zilnice sau cele saptamanale. Am gasit un articol pe internet care explica din ce se compune pretul final pe care-l platim la casa de marcat.


 
Pretul platit =  
Costuri de productie 
+ Cheltuieli de distributie 
+ Cheltuieli de marketing 
+ Adaos comercial 
+ TVA 24%

   Cele de mai sus sunt cele cinci fractiuni pe care le platim de fiecare data la casa de marcat. Putin peste 19% din ceea ce platim la casele de marcat merge direct la stat sub forma de TVA (cu rosu)*. Supermarket-urile joaca in acest caz doar un rol de colector pentru stat. Ce se intampla cu aceasta taxa odata ajunsa in conturile statului este un alt subiect. (*TVA este 24%, dar in acest exemplu ce platim la casa inseamna 100%)

 

   Adaosul comercial al supermarket-urilor care practica si taxe de raft este de cca. 10-12%. Taxele de raft noi le-am inclus la Cheltuieli de Marketing deoarece furnizorul le plateste comerciantului pentru promovarea produselor. Cataloagele cu oferte si promotiile in-store intra in aceasta categorie. Din total cheltuieli marketing, jumatate sunt taxe de raft, cealalta jumatate fiind TV, radio, panouri publicitare, ziare & reviste, internet. Cota cheltuielilor de marketing am estimat-o undeva la 20%. Supermarket-urile care nu practica taxe de raft au un adaos comercial de cca. 22%. Adaosul comercial si veniturile din taxele de raft trebuie sa acopere cheltuielile supermarket-urilor cu angajatii, energia electrica, curatenia, ambianta, amortizarea investitiilor in cladiri si utilaje si la sfarsit sa asigure si un profit pentru actionari.

   TVA-ul, adaosul comercial si cheltuielile de marketing reprezinta aproximativ 50% din totalul pe care il platim pentru produsele alimentare si non-alimentare pe care le folosim zi de zi.

 

   Producatorii de alimente nu sunt intotdeauna si cei care distribuie marfa pe piata. De ce? Pentru ca partea de distributie si logistica nu este una usoara si de obicei este bine sa te axezi pe ceea ce stii mai bine sa faci. Intervine asadar un al treilea jucator, care cumpara marfa de la producator si o vinde mai departe supermarket-urilor. Acesta este distribuitorul. Deseori distribuitorul se ocupa si de ambalare si transport. Si distribuitorul are cheltuieli operationale (angajati, combustibil, amortizare etc.) si un target de profit pe care trebuie sa le acopere din activitatea sa economica. Cheltuieli si profitul lui se reflecta in pretul platit de noi la casele de marcat.

   Ultima componenta sunt Cheltuielile de Productie. Productia este “activitatea depusa de oameni cu scopul de a transforma resursele disponibile din societate corespunzator nevoilor lor, uramarind crearea de bunuri si servicii menite a intra in consum, in vederea satisfacerii diferitelor categorii de trebuinte”. Productia se face de obicei intr-o fabrica care angajeaza oameni si are la randul ei toate cheltuielile pe care le-am mentionat deja la ceilalti jucatori. Pentru ca si fabrica deruleaza o activitate economica, ea trebuie sa genereze profit.

    Pretul platit de noi la casele de marcat:

• trebuie sa acopere cheltuielile si sa asigure profitul a trei agenti economici care formeaza lantul de aprovizionare: producatorul, distribuitorul, supermarket-ul
• asigura ca laptele sa fie colectat, prelucrat, ambalat si transportat in conditii de igiena pana la supermarket-ul nostru preferat unde ne facem cumparaturile in conditii civilizate si o ambianta placuta
• poate fi influentat prin mecanisme ale statului (subventii, cota TVA etc.) si modelele de business ale jucatorilor implicati in lantul de aprovizioanre

    Platim pentru fiecare moft a unul bogatas fiecare dintre noi, fie ca ne dam seama sau nu. De ce nu putem sa schimbam ceva? Suntem oare "indoctrinati" de mici sa inghitim toate prostiile lor si sa le luam ca si bunuri necesare? Adevarul e ca ne-am obisnuit cu situatia asta, e greu sa ne ridicam din fata "tembelizorului" HD cu surround sound.

   Porniti robinetul cu banuti pana se umple sacosa de bancnote. Apropo, pana si iarba creste din bani, priviti imaginea de mai jos.